Sistemele de stocare a energiei pe bază de baterii (BESS) se transformă treptat în componente esențiale ale pieței energetice românești, iar strategiile de monetizare a acestora încep să se cristalizeze pe baza unor preferințe clare. Potrivit unui workshop organizat recent de Energynomics, la data de 29 septembrie, participanții din industrie au exprimat o preferință marcată pentru arbitrajul pe piețe ca principal mecanism de generare a veniturilor din aceste instalații.
Arbitrajul pe piața de energie, opțiunea favorită
Rezultatele consulării a 26 de actori relevanți din sectorul energetic au pus în evidență o ierarhie clară a surselor de venit pentru proiectele BESS. Arbitrajul pe piețele pentru ziua următoare și pe segmentele intrazilnice s-a clasat pe locul întâi în preferințele respondenților. Această alegere nu este întâmplătoare: arbitrajul pe piață permite operatorilor să profite de diferențele de preț ale energiei în intervale de timp scurte, cumpărând energie când costurile sunt reduse și vânzând-o când prețurile cresc.
Mecanismul se dovedește atractiv pentru investitori deoarece oferă oportunități de monetizare relativ frecvente, adaptat la volatilitatea naturală a piețelor energetice moderne. Odată cu creșterea ponderului surselor regenerabile în mix-ul energetic național, fluctuațiile de preț se intensifică, sporind potențialul de arbitraj.
Tensiuni între flexibilitate și reglementare
Cu toate că arbitrajul a ieșit favorit, rezultatele workshopului au relevat o problemă structurală mai profundă. Dezvoltatorii de proiecte BESS se confruntă cu o tensiune persistentă: pe de o parte, au nevoie de o flexibilitate comercială semnificativă pentru a-și maximiza veniturile și a se adapta rapid la condițiile de piață; pe de altă parte, cadrul normativ și regulamentele care guvernează piața energetică românească impun diverse constrângeri care limitează această manevrabilitate.
Această dicotomie se manifestă în mai multe dimensiuni. Investitorii doresc capacitatea de a modifica rapid strategiile de participare pe piață, de a realoca resursele între diferite piețe (spot, intraday, reserve) sau de a semna contracte de furnizare cu flexibilitate maximă. Însă, reglementările existente în România și la nivel european prescriu anumite obligații, proceduri de autorizare și cerințe tehnice care pot limita agilitatea comercială.
Context pe piața BESS din România
România se află într-o poziție interesantă în ceea ce privește dezvoltarea capacităților de stocare a energiei. Țara dispune de resurse regenerabile semnificative, în special fotovoltaice și eoliene, care au crescut exponențial în ultimii ani. Totuși, integrarea acestor surse intermitente în rețea necesită soluții de stocare și flexibilitate crescândă.
Sistemele BESS se prezintă ca răspuns viabil, dar dezvoltarea lor la scară comercială depinde de o combinație de factori: disponibilitate de finanțare, reglementări clar definite, perspective de venit predictibile și suport din partea autorităților pentru a accelera tranziția energetică.
Implicații pentru viitor
Rezultatele workshopului-ului Energynomics sugerează că piața românească de BESS se apropie de un moment de maturizare. Preferința pentru arbitraj indică faptul că operatorii cred în capacitatea lor de a genera profit din operații pe termen scurt și mediu, nu doar din contracte pe termen lung cu furnizori sau din servicii auxiliare tradiționale.
Cu toate acestea, pentru a permite o dezvoltare sustenabilă a sectorului, stakeholderii—autorități reglementare, operatori de piață și investitori—vor trebui să găsească echilibrul între a permite flexibilitate comercială necesară și a menține stabilitate și siguranță în funcționarea rețelei electrice. Evoluția acestui echilibru va defini traiectoria BESS în România pentru următorii ani.
Surse: energynomics.ro
About the Author
