Sectorul aviației se află la o cotitura decisivă în calea sa către descarbonizare. Combustibilii sustenabili pentru aviație, cunoscuți sub acronimul SAF (Sustainable Aviation Fuels), au depășit faza de experimente de laborator și inovații marginale pentru a deveni un element central în strategia europeană de reducere a emisiilor. Pentru România, această transformare structurală a aviației globale deschide perspective semnificative de dezvoltare și investiție în sectorul energetic.
Cadrul regulatoriu european impune o tranziție obligatorie și măsurabilă. Regulamentul ReFuelEU Aviation al Uniunii Europene stabilește o creștere progresivă și controlată a utilizării combustibililor sustenabili în aviație. Pornind de la un prag minim de 2% în anul 2025, proporția SAF va trebui să crească treptate până să atingă 70% din consumul total de combustibil pentru aviație până la o dată specifică în viitorul apropiat. Această progresie nu este întâmplătoare – ea reflectă atât angajamentul UE față de obiectivele climatice, cât și necesitatea de a permite timpului suficient industriei pentru a se adapta și a construi capacități de producție.
Transformarea nu trebuie percepută exclusiv ca o sarcină impusă de autorități. Conform analiștilor din industrie, inclusiv experții EY România, tranziția către combustibilii sustenabili pentru aviație reprezintă, de fapt, o oportunitate pentru companiile energetice din România care doresc să se pozitioneze în segmentele în creștere ale economiei verzi. Sectorul energetic național se poate reinventa prin investiții în producția de SAF, în procesele de rafinare avansată și în infrastructura de distribuție necesară pentru a satisface cererea crescândă a companiilor aeriene.
Zsuzsa Bereschi, Director Energie și Sustenabilitate la EY România, subliniază că această schimbare structurală nu mai este o opțiune pe termen lung, ci o realitate pe termen scurt. Companiile care vor reuși să adapteze portofoliile lor de activități și să investească în tehnologii de producție a combustibililor sustenabili vor putea profita de avantajul competitiv pe o piață în expansiune.
România, cu tradiția sa în sectorul energetic și cu infrastructura existentă, are potențialul de a deveni un actor relevant în producția sau procesarea combustibililor sustenabili pentru aviație. Materia primă pentru SAF poate proveni din diverse surse – resturi de biomasa, uleiuri uzate, gazare de resturi forestiere – fiind disponibilă în cantități considerabile pe teritoriul național. Investițiile în capacități de producție și în cercetare-dezvoltare ar putea genera locuri de muncă calificate și ar consolida poziția țării în lanțul de valoare al economiei circulare europene.
Obligațiile impuse de Regulamentul ReFuelEU Aviation vor modela comportamentul companiilor aeriene și al furnizorilor lor de combustibil. Liniile aeriene europene vor fi nevoite să-și securizeze lanțurile de aprovizionare cu SAF, ceea ce va crea o cerere stabilă și predictibilă pentru producători. Această vizibilitate pe piață este esențială pentru a justifica investiții majore în noi capacități productive.
Aspectul economic al tranziției este complementar cu cel ambiental. În timp ce decarbonizarea aviației servește scopuri de protecție a climei și de conformitate cu normele internaționale, creșterea industriei combustibililor sustenabili pentru aviație va genera venituri, vor fi create noi oportunități de afaceri și se vor deschide căi pentru inovare în domeniul procesării energetice avansate.
Scenariul privind viitorul aviației europene este clar: fără SAF, companiile aeriene nu vor putea funcționa în conformitate cu legea. Cu toate acestea, industria care va furniza acești combustibili va beneficia de o cerere garantată și în creștere. Pentru România, recunoașterea acestei oportunități și investițiile consecvente în dezvoltarea capacităților interne sunt pași strategici care ar putea transforma obligațiile regulatorii în avantaje competitive pe piața energetică europeană.
Surse: energynomics.ro
About the Author
