Energia fotovoltaică a devenit o componentă critică a infrastructurii energetice naționale, mai ales în contextul provocărilor climatice care au redus disponibilitatea surselor convenționale de producție. În intervalele diurne, energia solară acoperă acum peste jumătate din necesarul de consum, susținând echilibrul Sistemului Energetic Național în perioadele de secetă și temperaturi extreme.
Seceta și condițiile climatice adverse au scăzut semnificativ debitele râurilor și fluviilor, afectând producția hidroelectrică, care a reprezentat tradițional o sursă stabilă de energie pentru România. În acest context, capacitățile fotovoltaice au devenit esențiale pentru compensarea deficitului și menținerea stabilității sistemului. Conform Asociației Industriei Fotovoltaice și a Stocării din România (RPIA), energia solară s-a dovedit a fi o soluție vitală în perioade critice.
Problema capacității de stocare: decalajul dintre România și Bulgaria
Cu toate că România dispune de o producție fotovoltaică importantă, sistemul energetic național se confruntă cu o problemă structurală: lipsa capacităților de stocare necesare pentru a optimiza utilizarea energiei solare. Această deficiență are consecințe economice semnificative la nivel regional.
Sebastian Burduja, fost ministru al Energiei, a atras atenția asupra disparității flagrante dintre România și Bulgaria în ceea ce privește alocarea de fonduri pentru sisteme de stocare prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Bulgaria a alocat pentru stocare o valoare de șapte ori mai mare decât România, dând acestei țări un avantaj competitiv substantial.
Disparitatea se manifestă concret pe piața energiei. La orele de prânz, când producția fotovoltaică este maximă și prețurile scad datorită ofertei abundente, Bulgaria beneficiază de sisteme de stocare avansate care pot acumula energia în exces. Această capacitate permite țării vecine să cumpere energie ieftină din România și din alte surse, s-o stocheze, și apoi s-o revândă la prețuri mai mari în orele de vârf, când cererea crește și prețurile sunt mai ridicate. Diferența între costul exporturilor și importurilor bulgare crează un avantaj economic direct pentru Bulgaria pe seama energiei românești.
Necesitatea unor măsuri urgente
Reprezentanții RPIA, inclusiv Andrei Manea, subliniază că rolul strategic al energiei solare în menținerea echilibrului sistemului energetic nu poate fi deplin valorificat fără investiții accelerate în capacități de stocare. Fără aceste infrastructuri, energia produsă în condiții de abundență nu poate fi conservată pentru utilizare în perioadele de vârf, ducând la pierderi economice și la aprovizionarea cu energie din surse externe la prețuri mai ridicate.
Situația pune în evidență un decalaj semnificativ în estrategiile de investiție pentru tranziția energetică. În timp ce Bulgaria s-a poziționat strategic prin alocarea unor resurse substanțiale pentru stocare prin PNRR, România se confruntă cu o lipsă de sincronizare între capacitatea de producție din surse regenerabile și capacitatea de stocare și gestionare a acestei energii.
Accesul inegal la fonduri europene destinate tranziției energetice a creat o asimetrie pe piața energiei din Sud-Est European. România produce energie regenerabilă abundentă, dar nu dispune de mecanismele necesare pentru a o valoriza pe deplin și a o gestiona strategic, în timp ce țări cu resurse mai reduse de producere energiei din surse naturale beneficiază de infrastructuri de stocare care le permit să profite de prețurile fluctuante ale pieței.
Perspectiva
Lipsa capacităților de stocare transformă energia solară din România dintr-o avantaj competitiv într-un factor de piață care poate fi exploatat de partenerii regionali. Revizuirea strategiei de investiții și accelerarea proiectelor de stocare energetică sunt considerate esențiale pentru a permite României să-și maximizeze beneficiile din producția de energie din surse regenerabile și să-și consolideze poziția pe piața energiei din regiune.
Surse: energynomics.ro, investenergy.ro
About the Author
