România se situează sub media Uniunii Europene în ceea ce privește ponderea energiei regenerabile în consumul final de energie, conform datelor provizorii publicate de Eurostat. Statele membre ale UE au atins anul trecut o pondere de 26,2% a energiei din surse regenerabile în totalul energiei consumate, marcând o creștere consistentă față de 25,2% înregistrat în 2024.
Deși România nu se numără printre liderii clasamentului european, situația țării reflectă o tendință generală de progres în sectorul energiei curate, în contextul în care întreaga Uniune Europeană avansează treptat către obiectivele sale de descarbonizare. Diferența dintre media UE și performanța României evidențiază spațiul pentru îmbunătățiri și necesitatea unor investiții suplimentare în infrastructura de energie regenerabilă.
Disparități semnificative între statele membre
Datele publicate de Eurostat relevă disparități considerabile între țările membre ale UE. În topul clasamentului se situează Suedia, care dețin ponderea cea mai mare a energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie. Această poziție avantajată a țării scandinave se datorează unei strategii pe termen lung de investiții masive în energie hidroelectrică, eolian și biomасă, care oferă o bază solidă pentru producția de energie curată.
Aceste diferențe între state nu sunt întâmplătoare, ci reflectă contexte geografice, capacități infrastructurale și alegeri politice diferite. Țările cu potențial hidroelectric ridicat, precum Suedia și alte națiuni scandinave, au avantaje naturale în tranziția către energia regenerabilă. În contrast, țările mai puțin dotate cu resurse naturale pentru energie verde sau care dețin încă ponderi mari de energie din surse fosile se confruntă cu provocări mai mari în tranziția energetică.
Contextul tranziției energetice europene
Creșterea de la 25,2% la 26,2% într-un singur an demonstrează impactul politicilor europene dedicate descarbonizării și promovării energiei curate. Această progresie este în linie cu obiectivele ambițioase stabilite de Uniunea Europeană în contextul Pactului Verde European și al reglementărilor privind clima și energia.
Pentru România, poziția sub media UE semnalează necesitatea unui efort susținut de expansiune a capacităților de producție din surse regenerabile. Țara dispune de potențial semnificativ în domenii precum energia solară, energia eolian și, în mai mică măsură, energia hidroelectrică, dar valorificarea acestuia necesită investiții majore și un cadru de politici stabile și predictibile.
Evoluția ponderii energiei regenerabile în consumul final de energie este monitorizată anual de Eurostat și servește drept indicator cheie pentru evaluarea progresului fiecărei state membre în implementarea directivelor și reglementărilor europene privind energia curată. Datele provizorii din 2025 vor fi finalizate și revizuite în urma unui proces de validare care durează de obicei mai multe luni.
Tranziția energetică a Uniunii Europene rămâne una din prioritățile strategice majore ale blocului comunitar, în contextul unei presiuni climatice crescânde și al obiectivelor de neutralitate climatică pe care UE intenționează să le atingă până în 2050. România, alături de alte state membre, va trebui să intensifice eforturile pentru a se alinia la standardele europene și a contribui în mod semnificativ la tranziția globală către o economie sustenabilă și low-carbon.
Surse: energynomics.ro
About the Author
