România se confruntă cu vulnerabilități critice în domeniul securității energetice, iar această situație necesită o abordare strategică și instituțională de urgență, potrivit alertei lansate de Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă România (AEI).
Specialistul în domeniu avertizează că țara intră în mod nepregătit în fața unor posibile perturbări majore pe piața petrolieră internațională. Deși în prezent nu se pune o problemă acută de lipsă de petrol sau de carburanți, expertul identifică condiții favorabile pentru materializarea unei crize energetice cu consecințe grave.
Tratarea administrativă a unei probleme structurale
Conform analizei lui Chisăliță, abordarea actuală a situației se limitează la nivel administrativ, prin declarații de liniștire și asigurări publice, fără ca acestea să fie susținute de măsuri concrete și de pregătire institutională. Această strategie complacență contrastează cu realitatea vulnerabilităților deja identificate în sistemul energetic național.
Problema nu este neapărat lipsa de resurse în momentul actual, ci incapacitatea sistemului de a răspunde prompt și eficient la o posibilă criză, evidențiind o lipsă de planificare și de mecanisme de management al riscurilor.
Necesitatea unui Dispecerat Național de Securitate Energetică
Pentru a face față acestor riscuri, Dumitru Chisăliță propune crearea unui Dispecerat Național de Securitate Energetică. Această instituție ar trebui să funcționeze ca o structură coordonatoare și de răspuns rapid, similară modelelor existente în alte țări europene.
Rolul unui asemenea organism ar fi multiplu: monitorizarea continuă a situației energetice, elaborarea de scenarii de criză, coordonarea măsurilor preventive și, în caz de necesitate, gestionarea eficientă a resurselor și a distribuției energetice pe território național.
Specialistul subliniază că pregătirea pentru o criză nu trebuie să aștepte momentul când aceasta se manifestă deja. Instituțiile responsabile trebuie să anticipeze riscurile și să dispună de planuri de contingență bine definite și testate.
Context internațional și vulnerabilități locale
România, ca și alte țări europene, este expusă volatilității piețelor petroliere internaționale și fluxurilor comerciale globale. Dependența de importuri și lipsa unui stoc strategic suficient de hidrocarburi creează riscuri semnificative în cazul unor perturbări în lanțurile de aprovizionare.
Vulnerabilități suplimentare provin din infrastructura energetică și de transport, din capacitatea limitată de stocare și din nivelul de diversificare a surselor de aprovizionare. Aceste elemente combinate crează o situație în care un șoc extern poate genera rapid efecte în cascadă asupra economiei și a stabilității sociale.
Implicații asupra strategiei energetice naționale
Apelul lui Chisăliță reprezintă o chemare la reflecție asupra priorităților în politica energetică. Pe lângă investițiile în energie regenerabilă și tranziție, este esențial ca statul să dezvolte și mecanisme de reziliență și de răspuns rapid la perturbări.
Crearea unui Dispecerat ar fi un prim pas în construirea unei culturi instituționale de prevenție și management al crizelor. Asemenea structuri permit coordonarea între diferite actori – ministere, operatori energetici, furnizori și consumatori – și stabilirea unor protocoluri clare de acțiune.
Mesajul specialist este clar: România nu poate ignora aceste riscuri în speranța că nu se vor materializa. Pregătirea proactivă este singurul mod responsabil de a proteja economia și cetățenii în fața unor eventuale șocuri energetice majore.
Surse: investenergy.ro
About the Author
