Uniunea Europeană se confruntă cu o situație paradoxală în domeniul energetic și al transporturilor în primele luni ale anului 2026. Deși au fost implementate măsuri pentru reducerea dependenței de gazele rusești, importurile din Federația Rusă continuă să crească, iar în paralel, sistemele de transport public tradiționale, cum ar fi trenul, pierd din atractivitate în rândul pasagerilor.
Gazele rusești, încă în centrul dependenței energetice europene
Conform evaluării Agenției pentru Cooperare a Autorităților de Reglementare a Energiei (ACER), primele luni ale anului 2026 au adus un rezultat neașteptat pentru strategia REPower a Uniunii Europene. Regulamentul REPower, care a intrat în vigoare cu obiectivul de a elimina treptat gazele rusești din consumul european, se confruntă cu realizări mai lente decât antecipat.
Datele agenției arată că gazele naturale din Federația Rusă continuă să reprezinte aproximativ 12% din totalul consumului european de gaze. Această proporție este semnificativă și reflectă dificultatea tranzițiilor energetice la scară continentală. Mai preocupant este faptul că în primele cinci luni din 2026, volumele importate au înregistrat o creștere, atât pe segmentul gazelor transportate prin conducte, cât și pe cel al gazelor naturale lichefiate (GNL).
Creșterea importurilor în perioada de referință indică o demandă persistentă a statelor membre UE pentru gazele rusești, chiar și în contextul eforturilor de diversificare a surselor energetice și de accelerare a tranziției către energia regenerabilă. Aceasta sugerează că obiectivele de reducere a dependenței, deși clare la nivel de reglementare, se confruntă cu realități economice și logistice complexe la nivelul implementării.
Transportul feroviar traversează o perioadă de stagnare
Pe o notă distinctă, dar care reflectă și schimbările în comportamentul și preferințele sociale, transportul feroviar de pasageri din România a înregistrat o scădere semnificativă în primele trei luni ale anului 2026. Conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), numărul pasagerilor care au utilizat trenul a fost de aproximativ 14,679 milioane persoane, marcând o scădere de 8,8% comparativ cu aceeași perioadă din 2025.
Reducerea nu s-a limitat la numărul de pasageri. Parcursul total efectuat pe liniile de cale ferată a scăzut și el cu 9,3% în primele trei luni din 2026, o contracție semnificativă care sugerează nu doar o pierdere de pasageri, ci și o reducere a distanțelor medii parcurse per călător.
Această tendință negativă a transportului public feroviar vine în contrast cu importanța crescândă pe care instituțiile europene o acordă mobilității durabile și decarbonizării în sectorul transporturilor. Scăderea utilizării trenului ar putea reflecta multiple cauze, de la competiția cu alte moduri de transport, la percepția costurilor, confortului sau frecvenței serviciilor oferite.
Legătura între tranziția energetică și mobilitate durabilă
Aceste două seturi de date, aparent deconectate, revelă de fapt provocările mai profunde cu care se confruntă Europa în tranziția către un sistem energetic și de transport mai sustenabil. Dependența continuă de gazele rusești complică realizarea obiectivelor climatice europene, în timp ce scăderea utilizării transportului feroviar îngrădește oportunitățile de reducere a emisiilor din sectorul mobilității.
Strategiile europene pentru 2026 și dincolo trebuie să abordeze aceste provocări cu urgență crescândă. Accelerarea investițiilor în energii regenerabile, diversificarea surselor de gaze și modernizarea infrastructurii de transport public ar trebui să fie prioritări complementare pentru atingerea obiectivelor de neutralitate climatică ale Uniunii Europene.
Surse: investenergy.ro, economedia.ro
About the Author
