Măsura UE cu implicații majore pentru sectorul fotovoltaic
Uniunea Europeană se pregătește să interzică finanțarea proiectelor care utilizează invertoare solare din China și din alte țări considerate cu risc ridicat din punct de vedere cibernetic. Această decizie va avea consecințe semnificative asupra dezvoltării energiei regenerabile pe continent, cu o scădere estimată de 14% a cererii de sisteme fotovoltaice până în 2030, potrivit analizei realizate de Wood Mackenzie. În plus, restricțiile vor afecta și sectorul stocării energiei, cu un impact de aproximativ 12% asupra implementării capacităților de stocare.
Proteste din partea industriei europene
Alianța Industriei de Energie Curată din Europa Centrală și de Est, o coaliție formată din 25 de producători independenți de energie, dezvoltatori de proiecte, contractori EPC și investitori instituționali, a reamintit Comisiei Europene că abordarea bazată pe țara de origine a furnizorului nu va face echipamentele mai sigure. Aceștia susțin că accentul trebuie pus pe standarde stricte de securitate cibernetică, aplicate uniform tuturor furnizorilor, indiferent de locul de proveniență.
Alianța, care reunește companii din Bulgaria, România, Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia și Croația, avertizează că restricțiile riscă să blocheze dezvoltarea proiectelor de energie regenerabilă în regiunea Europei Centrale și de Est, fără a contribui cu adevărat la creșterea nivelului de securitate cibernetică. Aceasta a transmis o scrisoare comună președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cerând o revizuire a acestor restricții.
Perspective locale pentru România
România se află în centrul acestei dezbateri europene, cu implicații importante pentru planurile de dezvoltare a sectorului energiei regenerabile. Conform unui studiu Deloitte realizat în 2025-2026, aproape 77% din companiile românești care investesc în tranziția către economia circulară se bazează pe energia regenerabilă pentru a-și reduce costurile și a crește eficiența operațională. Alături de investițiile în surse regenerabile, aceste companii prioritizează și pregătirea forței de muncă (62% din respondente) și retehnologizarea facilitățților de producție.
Incertitudini cu privire la evoluția politicii UE
Măsurile restrictive propuse de UE se confruntă cu o rezistență considerabilă din partea industriei locale și a investitorilor. Problema centrală nu este doar impactul economic asupra proiectelor în curs de execuție, ci și mesajul pe care îl transmite politica externă europeană. Indiferent de originea furnizorului, o abordare corectă ar trebui să se focalizeze pe respectarea unor criterii tehnice și de securitate uniform aplicate.
Până în 2030, dacă restricțiile vor fi puse în practică în forma actuală, UE va înregistra o scădere semnificativă a capacităților noi de energie solară. În contextul în care tranziția energetică este o prioritate strategică pentru bloc, aceste obstacole ar putea compromite atingerea obiectivelor climatice și de descarbonizare stabilite la nivel european. Studiile și pozițiile industriei sugerează că o revizuire a politicii, cu accent pe criterii de securitate și nu pe géopolitică, ar fi mai eficientă și mai echitabilă pentru toți actorii implicați.
Decizia finală a Comisiei Europene va determina nu doar ritmul de dezvoltare al energiei solare în următorii ani, ci și credibilitatea instituțiilor UE în atingerea obiectivelor de neutralitate climatică anunțate pentru 2050.
Surse: pv-magazine.com, investenergy.ro, energynomics.ro, economedia.ro
About the Author
